joi, 3 septembrie 2009

Iarta-ma!



Stiu ca e a nu stiu cata oara cand spun asta. Stiu ca ai hotarat sa nu o mai faci. Spun ca inteleg dar inima mea nu intelege. Si tare as vrea sa gasesc puterea sa ma explic, dar nu am explicatie pentru greselile mele. Nu am cum sa imi explic impulsivitatea si nici tampeniile pe care le fac. As vrea sa gasesc cuvinte frumoase acum dar nu mai stiu pe unde sa le caut. Mintea mea e goala. Fara tine nimic nu mai e asa cum ar trebui sa fie. Vinovata sunt pentru ca stric mereu momente frumoase, inteleg gresit cuvinte simple si le trec prin filtrul frustrarilor mele si le dau inteles pe care nu il au. Ce as vrea? Doar sa te pui langa mine. Sa stam de vorba fata in fata, ochi in ochi, suflet langa suflet. Stiu ce imi vei spune.... ai inteles de fiecare data si ai luptat cu tine ca sa treci peste toate erorile mele. Nici nu stiu ce mai vreau. Nici nu stiu ce gandesc. Toate vin de-a valma si se amesteca. As vrea sa iti spun ca te iubesc dar prevad raspunsul sec si rece...oare? Ai dreptate. Am gresit, am tipat cand ar fi trebuit sa tac, am judecat cand ar fi trebuit sa nu o fac. Am capatat apucaturi de femeie care indeparteaza barbatul iubit, nu il apropie. De aceea nici nu stiu ce sa spun. Doar...iarta-ma!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu