Draga dragutule, La ora asta tarzie in noapte, cand mana ta ar fi trebuit sa stea intr-un loc secret doar de noi doi stiut, eu m-am furisat de langa tine si am venit sa scriu. Si asta repede, repede pana nu imi trece starea de bine si de liniste. Nu sunt bine pentru ca stiu ca tu nu esti in apele tale. Dar sunt bine caci stiu ca ne e bine si impreuna, mana-n mana ca si pana acum, vom trece peste toate. Si mi-e bine. Mi-e bine rau chiar as putea zice, desi e in neconcordanta cu momentul asta. Poate de vina este ca intrebarile mele au capatat raspuns, poate e linistea aceea careia ii duceam dorul de ceva vreme. Si topai in nestire si in liniste ca sa nu te trezesc si este un moment de fericire pe care nu l-am mai trait de multisor. Si iti spun ca te iubesc, ca soarele ne va zambi din nou dimineata, ca zilele ce vor veni vor fi mai frumoase. De fapt voiam sa iti spun doar ca indiferent ce mintea mea ar fi gandit la un moment dat si s-ar fi lasat influentata de raul care i se plimba prin preajma, sufletul meu nu a incetat nici o secunda sa simta ca sufletul tau este tot alaturi de el, ca datorita tie soarele rasare in fiecare zi, ca datorita tie viata e frumoasa, ca datorita tie exista vis si exista speranta.
Acum ca m-am eliberat de toata galagia gandurilor care nu ma lasau sa adorm, ma bag la loc in patutz langa tine si iti voi veghea somnul.
Cu dragoste infinita,
pitica...cea pitica
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu