Iubirea mea,
Azi am alergat, ca in fiecare zi de altfel, dupa lucruri marunte. Am revenit tarziu, cand urmele soarelui isi duc lumina in alte parti si cu pasii calauziti de luna am ajuns acasa...la tine. Am ajuns in spatiul nostru, locusorul nostru ascuns de restul lumii, cu parul in vant si ochii plini de speranta regasirii dupa o zi pustie fara tine, obositoare fara prezenta ta. Priveste-ma... ochii mei stralucesc cum iti intalnesc privirea, zambetul imi infloreste pe fata numai la gandul ca de acum ne asteapta seara noastra, cu gandul la trupurile noastre ascunse intre asternuturi in toiul luptei dintre noapte si timpul ce alearga cu pasi repezi spre o noua zi. Cu palmele umede lipite de geamul ce ma ascunde de privirea ta, las apa fierbinte sa imi biciuiasca trupul si sa imi alunge urmele unei zile ce m-a obosit doar prin simpla ta absenta. Cu degetele iti las un mesaj pe oglinda aburita... maine in zori voi fi din nou aici, langa tine si te voi imbratisa strans, strans. De fapt asta e promisiunea mea pentru fiecare noua zi, pentru fiecare nou moment pe care il scriu in cartea iubirii mele pentru tine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu