marți, 18 august 2009

Ruga...

Dragul meu pitic absent,

Chiar daca ochii tai sunt din ce in ce mai tristi acum, te rog ia-ma de mana si vino in coltul nostru de lume, in coltisorul nostru de rai, si hai sa zambim amandoi. Vino sa radem si sa plangem impreuna, vino aproape de mine doar o secunda si poate ochii nostri vor zambi mai senini ca niciodata. Vino aici, unde ne-am creat lumea noastra, insoteste-ma, nu te mai ascunde si hai sa stam imbratisati o secunda. Timpul il vom opri in loc impreuna si totul va fi mai bine. Stii, eu ma simt completa. Pentru prima oara cand nu ma mai chinuie amintiri, pentru prima oara cand ma simt fericita cu adevarat asa cum sunt. Poate nu avem tot ceea ce ne dorim, poate mai avem vise neimplinite, poate mai exista dorinte ascunse pe care, din teama, nu le rostim dar de ce sa lasam timpul sa treaca pe langa noi inutil. Stiu ca avem amandoi pentru ce zambi, avem amandoi pentru ce trai, avem amandoi pentru ce ne bucura. Nu iti e dor de serile noastre pline de bucurie? Nu iti e dor de noptile noastre tarzii cand ne spuneam cele mai ascunse ganduri, de micile noastre sesiuni de "barfa", de momentele noastre de tachinari? Lasa totul si vino. Fii sigur ca in clipa in care imi vei atinge mana soarele va rasari din nou pe straduta intunecata pe care pasim acum. Te-ai gandit vreodata ca poate primim mai mult decat meritam, ca poate faptul ca ne-am intalnit e o minune pusa la cale de zeitati necunoascute noua? Te-ai gandit ca poate trebuie doar sa ne bucuram de clipele ce ne unesc si atat? Hai vino! Lasa totul la o parte, alunga tristetile, indeparteaza norii din privirea ta si lasa-ma sa iti mangaii obrazul, lasa-ma sa iti sarut buzele, lasa-ma sa te imbratisez, lasa-ma sa iti ofer liniste in coltisorul nostru de rai, lasa-ma sa te iubesc.

Cu dor,
pitica ta visatoare

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu