Se aude surd imaginea de pe ecran “you’ve got a mail”.Nu vreau sa vad, nu vreau sa bag in seama dar pliculetul din colt imi face cu ochiul, ma atrage, imi face semn sa il deschid.
Nu imi e teama, doar vreau sa strig, sa spun tuturor cat de tacut existi in mine.Pentru o clipa vreau sa nu mai respir, sa nu te mai simt.E teama? Habar nu am. De zile intregi stau si ma gandesc daca mai pot, daca mai vreau. Dar stiu ca esti acolo, existi in mine, in fiecare gura de aer pe care o inspir, in fiecare mm de suflet. Esti acolo, atat de tacut, atat de viu. Nu vrei sa vorbesti ci doar sa fii. E atat de liniste si din suflet se aude o melodie “je t’aime encore”. Ai scos vechiul pick-up si ai ales cu grija vinilul? Ma innebuneste ce imi spui fara sa imi vorbesti. Imi vad zambetele inlantuindu-se intr-un dans nebun atunci cand as vrea sa te vad pe tine, in fiece secunda a timpului grabit aud versurile melodiei preferate invadandu-ma.Stii sa ma bucuri, doar tu stii sa ma iubesti asa cum imi doresc si iti e atat de simplu sa ma faci sa simt atat de EU. Linistea ma zapaceste si vreau sa te aud vorbindu-mi, sa ma murmuri ca o chemare.In zadar…nu te aud.Dar te zamislesc cu fiecare respiratie a fiintei mele, cu fiecare zbatere a mainilor mele in aerul apasator, cu fiecare zambet al meu, cu fiecare privire aruncata aiurea in jurul meu, cu ochii inchisi. Iti conturez fruntea, parul, ochii, nasul, barbia, buzele, obrajii. Ma opresc si te urmaresc. Clipesti fericit. Imi zambesti. Iti modelez umerii si imi aplec fruntea si ma sprijin de ei. Imi apropii buzele si ii ating. Lacrima salbatica se aseaza pe unul din ei. Te privesc temator dar imi faci semn ca e perfect, acolo e locul ei. Imi continui munca. Iti conturez bratele ce ma cuprind usor si ma lipesc de tine…aer. Mainile grabite iti modeleaza pieptul si se odihnesc apoi pe el. Mi-a fost atat de teama. O simt…bate incet dar atat de puternic. Mainile mele o simt, desi nu ele au pus-o acolo. Ma aplec curioasa si buzele mele o ating. Pentru o secunda se opreste.Da…e inima ta. Nu eu am pus-o acolo, dar imi place sa o simt.Bate pentru mine. O simt doar eu. Inca o bataie in liniste. Nu e inima ta ci a mea. Iti iau mana si ti-o lipesc de pieptul meu.Vreau sa o simti cum bate. Imi ridic privirea spre ochii tai atat de adanci, vreau sa te sarut din nou dar imi amintesc cine sunt. Ma doare strigatul sufletului meu atat de plin de tine. Nu era timpul sa te arat lumii, desi imi doream atat de mult. In toata linistea asta nu suntem doar noi. Te privesc toti cu ochi curiosi si isi intend mainile spre tine, vor sa mi te ia, sa iti opreasca existenta ta in mine. Mainile imi cad neputincioase. Nu voi lupta. Nu din lasitate ci doar din iubire. Daca esti al meu TU imaginar vei veni inapoi. Mi-ai vazut sprancenele incruntate si ezitarea. M-ai privit atat de trist si mi-ai soptit “je t’aime encore”, mi-ai amintit ca ma iubesti, ca sunt unica si vesnica .Si eu te iubesc. Dar trebuie sa fac asta. Habar nu am cum. Ochii tai ma intreaba ce anume vreau sa fac. Nici eu nu stiu. Vreau doar sa te respir, sa te simt traind in mine…mereu. Iti sterg surasul trist si buzele mele isi contureaza un altul, senin. Nu vrei sa pleci. Nici eu nu vreau dar trebuie, caci lumea te asteapta, iubite. Imi rupi linistea, sufletul si lumea mea in mii de bucati. De asta vreau sa pleci…acum.Stiu, sunt egoista. Poate din acest motiv lacrimile inimii mele nu se mai vad. Sunt vesela. Nu ma vezi? Nu mai am lacrimi ce nu le vei mai putea sterge. Nu am lacrimi care sa imi curga incet pe obraz si sa-mi inunde ochii. Te indepartezi usor. Iti fac semn sa nu te uiti inapoi. Nu vreau sa vezi mana ce imi ascunde ochii ce plang singuri, nu vreau sa ma vezi cum ma zgudui cu fiecare pas care te indeparteaza de mine…de noi. Nu vreau sa vezi nodul din gat care a retinut fiecare lacrima innodata cand iti zambeam linistita. Va ramane acolo, cu mine, in sufletul meu, iti va lua locul si va exista in locul tau, va respira cu fiecare gura de aer pe care o voi inghiti. Nu te mai vezi. Genunchii au cedat primii. M-am prabusit in linistea aerului nostru comun. Plang! La naiba, plang! Plang cu hohote din suflet de femeie. Ma ridic incet. Fata imi e scaldata de lacrimile nodului din suflet.
Se aude surd imaginea de pe ecran “you’ve got a mail”.Zambesc.Te-ai intors. Esti TU imaginar. Camera se umple de sunete, de vocea ta calda … “je t’aime encore”…