Vise si zambete: Farsa Capra cu Colici

Farsa Capra cu Colici

Ea e ...ea. E sensibila si uneori plange. Si rade... rade mult si cand o face cu pofta rasul ei e contagios. Dar nu asta e important ci faptul ca iubeste... iubeste animalele, florile, oamenii si chiar si cand o ranesc ea tot vede partea buna din ei si plange. Si ce mai e important la ea?! Se ascunde cateodata... se ascunde de oameni si se ascunde de ea, se transforma si te trezesti brusc cu ea in pragul usii cu o pizza sau o hubba buba roz acompaniate de un zambet larg. Si iubeste marea si iubeste muntele. Are locurile ei si revine mereu la ele si vorbeste cu marea si ii spune tot ce nu poate spune nimanui iar muntele ii da putere sa mearga inainte chiar daca se poticneste. Cu ea nu te plictisesti si cand dispare o cauti in zadar caci stie sa se ascunda bine. Si cand dispare plange mult asa ca nu o deranja si las-o sa se regaseasca. Si ce mai stiu de ea... stiu ca il iubeste pe el...acel El, unicul El. Uneori zambeste trist si vede sfarsitul inainte de a incepe inceputul. Dar cel mai mult ea iubeste si cand iubeste nu oboseste iar daca ma intrebi de el nu stiu ce sa iti spun altceva decat ca e el. Cu el se trezeste si tot cu el zambeste si cu el rade si cu el e fericita si cu el e nebuna si cu el canta si cu el traieste si cu el sufera si cu el plange si cu el ... e ea, micutza, fragila, aproape invizibila dar atat de puternica caci el e forta ei si iubirea ei e seva dar s-a imbolnavit de iubire si a uitat de ea dar ea numai asa stie sa iubeasca si el numai asa ar putea fi iubit. Si nu se va schimba caci nu stie sa fie altfel decat asa... ea.

Vise si zambete

miercuri, 1 septembrie 2010

Farsa Capra cu Colici

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Bucharest

Citesc

Etichete

Persoane interesate

Faceți căutări pe acest blog