Trebuia sa se intample odata si odata numai ca mi-as fi dorit ca odata asta sa fi fost mai tarziu dar a venit prea devreme si mi se pare ca vara care a trecut nu am trait-o din plin si as vrea sa mai fi stat si eu sa ma fi bucurat de ea dar nu plang dupa caldurile sufocante ci dupa ea, vara ... nu ma bagati in seama, sunt suparata pe doamna toamna pentru ca a venit si m-a rasvasit de parca nu eram eu de ajuns de ravasita si mi-a mai facut si un cadou de bun venit si nu imi place deloc starea de smarcaiala si nici pachetele de batiste care se termina parca prea repede si nu are cine sa se duca sa imi mai ia si urasc aspirina si ceaiul de tei dar ma indulcesc cu gandul la miere si parca revin la sentimente mai bune si da... iubesc toamna. Dar o iubesc pentru culorile ei si pentru aroma care ma imbie la fiecare colt de strada si nu imi plac ploile ei pentru ca sunt mai reci si mai repezi dar imi place mereu sa calc numai prin baltoace si sa ma cert cu apa de ploaie si as mai face o cerere sa nu se termine niciodata toamna pentru ca imi e teama de iarna ce va veni si refuz sa ma dau cu sania la fel cum refuz sa mai ninga... vreau toamna asta sa dureze cat jumatate de an si apoi sa ma trezesc in plina vara si sa o iau de la capat, sa ma sufoc si sa plang dupa toamna si in toamna sa plang dupa vara si ... nu stiu de ce imi doresc atat de mult sa plang?!
De fapt de ce ma plang? A venit toamna, eu sunt fericita si smarcaita dar fericita si cred ca pana la urma o sa plang de bucurie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu