sâmbătă, 17 iulie 2010

Hello tie oriunde ai fi...



19.45: am intrat in casa acum trei sferturi de ora si mi-as fi dorit sa ma intampini dar se mai iveste o nunta, o inghetata sau un concediu, o carte, o cunostinta sau o suparare fara motiv care sa te impiedice sa o faci. Tinuta casual, blugi si adidasi, un tricou larg si vechi de cativa ani… toate le arunc de pe mine. Cald afara, cald in casa si rece in sufletul meu. Mereu astept weekend-ul poate stam mai mult impreuna dar e din ce in ce mai rar asta. Pfff… am tras draperiile sa nu mai vad lumina. Cand spuneai ca vom vorbi… duminica? Mai e o noapte intre mine si tine si uite am terminat si vinul rosu de la tine. De ras, nu ? S-a intamplat vreodata sa faci implozie de fericire ? Dar de tristete ? Eu fac acum … implozie de sentimente contradictorii amestecate cu lacrimi. Stiu ca nu am voie sa plang dar uite ca iar m-a apucat din senin. Daca ai fi as tipa la tine in loc sa iti spun ca te iubesc dar cred ca ai intelege ce-as vrea sa iti spun de fapt. Imi e dor ? De unde pana unde … nici sa nu te gandesti. Aproape ca nici nu iti simt lipsa. Si … azi am scrijelit ceva in scoarta unui copac. Sa nu incerci sa ghicesti de ce am facut-o si nici sa nu ma intrebi ce anume am scris acolo caci asta e primul meu secret. Am uitat sa iti spun de dimineata ca m-am hotarat azi noapte sa tin ascunse anumite lucruri. Pai daca e egalitate in drepturi sa fie, nu doar amagiri. O sa schimb asternuturile azi … parca sunt prea mototolite. Pe unde mi-ai umblat azi noapte de nu te-am gasit langa mine ? Stiu ca mai am de asteptat raspunsul dar pana plec la dus o sa iti tot pun intrebari. Sunt ciudata.
Te rog sa trecem peste. Putem ?

"Si te iubesc cu mila si cu groaza
Tot ce-i al tau mi se cuvine mie..."

marți, 15 iunie 2010

Minciuna



Minciuna cea mai mare e cea care nu se spune. E ceea ce tii inauntrul tau si, poate niciodata, nu ai curajul sa recunosti. E sa crezi intr-o forta superioara tie care iti poate modifica destinul si cu care nu poti lupta.
Minciuna cea mai mare e sa te privesti in oglinda dimineata si sa nu fii multumit de ceea ce vezi dar sa lasi lucrurile sa continue asa. E ceea ce iti spui in fiecare seara inainte de culcare acceptand ca lucrurile sunt asa cum ar trebui sa fie desi esti convins ca nu e deloc asa.
Minciuna cea mai mare este sa iti accepti slabiciunea si sa crezi ca nimic nou nu te poate ajuta, sa traiesti din amintiri si sa aduci trecutul in prezent nelasand loc viitorului.
Minciuna cea mai mare este sa fii tu si sa nu ai curajul sa vorbesti sau sa fii tu si sa vorbesti fara sa iti accepti consecintele.
Minciuna cea mai mare este sa ramai in tacere si sa pastrezi tacerea.

joi, 6 mai 2010



Mi-am dorit... sa retin... locuri si momente cu noi. Dar nu au existat decat momente ale noastre care s-au pierdut intre un trecut incert si un viitor incert.
As fi vrut sa stiu... ca mi-am pus amprenta pe o parte a sufletului tau dar m-am trezit intr-o dimineata ca nu mai stiu unde sa te gasesc si sarutul din vis parea atat de trist si am realizat ca nu ai cum sa intelegi cand iti spun ca te iubesc.
Mi-am dorit... sa te gandesti la mine, cand tineai ochii intredeschisi in fiecare dimineata, usor, printre gene... sa imi absorbi imaginea si sa o contopesti cu aerul pe care il inspirai si sa ma lasi sa-ti fiu respiratia calda... dar am realizat ca fericirea mea e doar un zambet amar schitat de buze strivite de lacrimi si am incetat sa imi mai doresc.
Ce mai am ... doar iluzia ca am vrut sa fiu mai buna doar ca nu am realizat niciodata ca nu pot fi mai mult decat sunt.

miercuri, 23 decembrie 2009

De dimineata



Pitici...cafeaua-i gata!...te strig obsesiv...am pus si ritmul potrivit, tu ...still loving you...cafeaua e gata!... si mi-e atat de dor...ma auzi? te strig...cafeaua e gata! in zadar...tu umbli hoinar, prin vise, la un alt hotar...mhhh, aburul inunda odaia...cafeaua e gata, pitici! ...tu taci...te strig in zadar...tu esti hoinar intr-un vis, la un alt hotar... aha...cafeaua e gata... sa o savurezi, tu...si sa nu uiti...still loving you...

sâmbătă, 7 noiembrie 2009

Lacrimile



Cand izgonit din cuibul vesniciei
intaiul om
trecea uimit si-ngandurat pe codri ori pe campuri,
il chinuiau mustrandu-l
lumina, zarea, norii - si din orice floare
il sageta c-o amintire paradisul -
Si omul cel dintai, pribeagul, nu stia sa planga.

Odata istovit de-albastrul prea senin
al primaverii,
cu suflet de copil intaiul om
cazu cu fata-n pulberea pamantului:
"Stapane, ia-mi vederea,
ori daca-ti sta-n putinta impaienjeneste-mi ochii
c-un giulgiu,
sa nu mai vad
nici flori, nici cer, nici zambetele Evei si nici nori,
caci vezi - lumina lor ma doare".

Si-atuncea Milostivul intr-o clipa de-ndurare
ii dete - lacrimile. (Lucian Blaga)

Cum e sa te trezesti din "somn"



Simplu... deschizi ochii mari si realizezi ca ceea ce vezi nu e adevarat, ca ceea ce crezi este doar o iluzie, ca oamenii care te inconjoara sunt de faptholograme.

duminică, 25 octombrie 2009

Balada vestilor din ploi



Multumeste-te sa-mi scrii
Cateva cuvinte calde,
Cand va fi sa mi se scalde
Umbra vietii-n aporii.

Eu voi sta, oricum, atent,
Sprijinindu-ma de-o raza,
La-ntelesul viu din fraza
Si la frigul tau latent.

Daca tot mi-e dat sa mor
Inainte-ti cu o vreme,
Voi ajunge, nu te teme,
Sa-mi transform plecarea-n nor.

Si-or sa cada mai apoi,
Dinspre mine catre tine,
Vesti de dragoste, stii bine,
Risipite-n niste ploi. (George Tarnea)