A trecut putin peste un an si parca a fost ieri. Ce mai fac? Inca respir deci urmeaza inspiratia si apoi dau aerul afara ca si asa nu am ce sa fac cu atata aer desi eu sunt in aer si plutesc, cobor, ma inalt si iar aterizez... fortat, ce-i drept, dar macar e mai ok cu picioarele pe pamant si mainile in aer.
Si inca ma mai intreb de ce ... de ce au trebuit sa treaca sase ani si jumatate ca sa ajung in acelasi punct si de ce ma mai gandesc ca mai e putin peste o luna si se vor implini alti patru ani si ma gandesc ca ar fi mai bine sa nu ma mai gandesc si sa iau lucrurile firesc si sa nu mai caut raspunsuri caci nu are cine sa mi le ofere si uite asa mai trece un an si mai trece o zi si mai respir o secunda si nu imi e somn mai mult decat mi-a fost azi noapte dar parca imi e mai dor si am gasit ca mai am niste vise dar habar nu am incotro sa le caut implinirea dar nu-i nimic... si maine e o zi si si o sa imi fie tot mai dor si totusi voi respira secunda cu secunda si nu mai plec pentru ca nu am gasit nici o noua destinatie dar parca nici nu mai vreau sa raman pentru ca nu imi prea place sa bat pasul pe loc si cum sa spun... imi e dor.